Minciuna

Ce este de fapt minciuna?

Conform Wikipedia: " este o afirmaţie care este contrazisă de către experienţă, observaţie sau bun simţ, care este oferită de mincinos în mod premeditat sau spontan prin contorsionarea totală sau parţială a faptelor şi a adevărului sau prin argumentarea selectivă, dar aparent semnificativă, a faptelor. De regulă, minciuna se consideră o acţiune intenţională de declarare a unei stari modale necomfirmabile sau imediat (ori uşor) confirmabilă, pentru a produce confuzie, a oferi false speranţe, a determina o anume acţiune sau a crea o anume stare intelectivă, socială ori afectivă care serveşte într-un fel sau altul mincinosului. Deşi minciunile premeditate sunt cele care sunt considerate a fi mult mai devastatoare şi de neiertat, se pot totuşi identifica şi minciuni spontane, nepremeditate, posibil determinate de lipsa de informare, de înţelegere corectă şi/sau de interpretarea greşită a informaţiilor existente sau accesibile la un moment dat. "
Dar pentru noi ce e minciuna?? inteleg minciunile albe...adica da, sunt necesare in anumite momente, dar sa stii ca lumea te stie drept mincinos si tu sa continui sa le umflii din ce in ce mai mult, nu e cam stupid??
In ultimele trei saptamani am prins cu minciuna patru persoane din anturajul meu..ce pot sa mai fac acum? sa le pun fata in fata cu adevarul sau sa-i las in legea lor, ca pana la urma cine sunt eu, nu voi schimba situatia, nu-i voi face sa spuna adevarul pe viitor sau sa-si ceara scuze?! absolut niciunul dintre ei nu va reactiona asa cum trebuie..In prima instanta, eram furioasa voiam o explicatie, DE CE DRACU' MINTI CU ATATA NESIMTIRE??? dar acum am lasat-o balta pana voi gasi o solutie...voi ce ziceti? care e solutia??

M-am saturat!!!

M-am saturat sa las impresia ca ma poti calca in picioare..Da' cine dracu' te crezi???
Cine dracu crezi ca sunt eu?! m-am saturat..de colege frustrate de la birou, de prieteni din trecut sau prezent si de foste colege de liceu..va iau pe toti frumos si va bag fix in ***** mamii voastre!! ce dracu o fi asa greu sa va vedeti de viata voastra de rahat si sa ma lasati pe mine cu a mea??
Oameni de rahat..intr-o societate de rahat!! m-as muta pe luna numa sa stiu ca pot scapa de voi!!!
Nu mai accept nici o mizerie de la nimeni..gata,s-a terminat balciul cu mine!Ma provoci iti arat cu mare placere ce rezulta!!!

Cat de greu poate fi?

Iar am intrat in perioada intrebarilor existentiale. Cat de greu poate fi sa te mai indragostesti inca o data dupa ce ai suferit destul de mult de-a lungul timpului? In teorie ar trebui sa fie simplu dar aparent realitatea m-a lovit in moalele capului. E mai greu decat credeam. Stiam ca va fi intr-o oarecare masura greu dar am zis ca daca e vorba de un suflet ca al meu, ce simte acelasi indoieli si isi pune aceleasi intrebari, a trecut cam prin aceleasi lucru ca si mine va fi mai simplu. DAR NU!!
NU E!! nu pentru mine. El imi zice sa ma las dusa de val dar nu pot..parca sunt ingradita de zidul chinezesc si nu reusesc sa-i gasesc capatul sa pot iesi.
Va las cu doua piese pe masura starii mele, una de la EL si cealalta de la mine.Poate daca gasiti un raspuns il impartasiti si cu restul muritorilor de rand.

Drame de c....

Drame de c***t, mai exact. Da stiu si eu am trecut printr-o drama identica dar eu cel putin am scuza, nu aveam pe nimeni langa mine care sa-mi spuna: "Fata mea, timpul le vindeca pe toate, totul o sa fie bine intr-un final, el nu te merita, am trecut si eu prin asta si uite am supravietuit" si alte tampenii de genul asta. Dar sa ai in fata ta un exemplu elocvent, o persoana care iti arata si te sfatuieste cum sa faci si ce sa faci si tot sa te duci la fund ca proasta...e prea mult pentru mine sa inteleg. DA, sunt nervoasa si asta din cauza colegei meie ,sau ma rog, fosta colega de apartament.
Frate, o persoana mai proasta ca asta n-am vazut.Bun inteleg ca n-ai avut familia alaturi,prieteni nici atat..dar stai cu mine in casa si ma minti ca duda in fata??
Dupa care ma suna taica-su si imi spune de un presupus avort si ar fi ajuns la asta pentru ca tatal copilului a lasat-o pentru ca e prea urata(i-a luat 3 ani si jumatate sa-si dea seama de aspectul asta). Ea mi-a zis ca tipul pleaca din tara ,naiba sa-l pieptene, la furat si ca se vor desparti pentru ca nu pot avea o relatie la distanta. Eu mint in viata mea de zi cu zi si in 23 de ani pot spune ca m-am perfectionat si sunt in proces de a-mi da masterul si vine o pustoaica de 18 ani si ma minte in fata in speranta ca voi varsa o lacrima alaturi de ea. WRONG!!!
Bottom line e ca din toata combinatia asta tot eu am iesit vinovata, cum dracu?! Aparent parintii ei (oameni simpli, de la tara, dintr-un sat aproape de Ploiesti) au citit printre randuri niste chestii spuse de mine si au incercat sa vorbeasca cu ea, ea avand o cadere psihica+tentativa de sinucidere si "aproape au dat-o afara din casa" si eu sunt vinovata si multe alte apelative, citandu-l pe d-l Halic "m-a umplut de doamne ajuta"!!
Mda..e un articol de ca**t..dar trebuia sa ma descarc si eu cumva, undeva!

P.S. : Sper ca cel putin asa v-am adus zambetul pe buze:P
P.S.2: Dedicatie pentru fosta mea colega,cu o mica schimbare de sex:

Ganduri la intamplare

Iar nu am dormit..nimic nou sub soare.Trei examene saptamana asta, trei saptamana viitoare, trei urmatoarea, licenta si apoi pot spune ca am terminat :)).Rad dar nu e rasul meu, nu stiu nici ce fac maine daramite sa ajung pana la licenta, intreaga.
Nu mai sunt coerenta...nici in ganduri, nici in conversatiile cu oamenii, nici in idei, nici acum. Ma trezesc in metrou, in drum spre un examen, ca imi amintesc ca am cunoscut pe cineva dragut si de treaba acum 2 ani in metrou si care m-a ajutat cu niste cursuri pentru facultate.Simpatic rau tipu'..dar nu reusesc sa-mi amintesc numele si probabil chiar daca as face-o nu mai pot lua legatura cu el.Ma trezesc gandindu-ma ca imi e dor de cel care mi-a fost cel mai bun prieten timp de un an de zile,incerc sa-i spun chiar lui dar nu vrea sa auda de nici o culoare de mine, "ii fortez mana"(replica de baza)...Ma gandesc ca in principiu cam toate planurile mele pentru vara s-au cam dus pe apa sambetei...Ma cert cu lumea din diverse tampenii(sorry Radu)...Sunt atat cu capul in nori incat nici nu mai sunt atenta la ce mananc..azi-dimineata am mancat niste carne stricata...
Vreau sa ma intorc in timp ,poate chiar cu 3 ani sa schimb tot dar e prea tarziu sa mai fac ceva...tot ce imi ramane e sa privesc in gol si ma gandesc doar la prezent pentru ca viitorul din cauza Lui nu-l mai vad.


timbaland
Vezi mai multe video din Muzica »

Eu nu inteleg...

BARBATII...Am ajuns la saturatie,nu mai suport,parca sunteti niste masinarii cu un sistem asemanator unei navete spatiale..De ce Dumnezeu sunteti asa complicati, de ce vreti sa faceti lucrurile sa fie asa de complicate?
(cazul 1.) Eu vorbesc romaneste,El vorbeste romaneste...de ce el intelege numai ce vrea el si nu ce bors mananc eu?! Ii spun ca vreau sa fim prieteni,ca nu caut sa am o relatie cu cineva si ca sunt constienta ca pierd ceva important pt mine,ca el ar putea sa-mi ofere alt gen de relatie.El e de acord cu mine,"ma intelege" si a doua zi ma suna si imi spune ca e foarte fericit ca am decis sa merg pe ideea de a avea o relatie cu el...WTF???
Si eu ma enervez bineinteles si ii explic inca o data situatia mea si inca o data si pt a mia oara si tampitul ce face: imi inchide telefonul in nas ca eu sunt de vina ca-l duc de nas, ca-l duc cu zaharelul..WTF??!!?? A doua zi ma suna..isi cere scuze..maine ma va suna iar dar e ultima oara cand mai fac concesii in privinta comportamentului lui
(cazul 2.) Eu ii spun ca am sa-l astept,ca el e persoana pe care am s-o iubesc mult timp de acum incolo el e de-acord..dupa 20 de minute ma suna si imi spune ca nu e o idee buna..BINE FRATE...NU E...
Dupa o saptamana ma intalnesc cu el(am avut o revelatie) si ii spun ca nu mai rezist sa stau in asteptarea asta daca intr-adevar m-ar fi iubit si-ar fi invins lasitatea si s-ar fi intors la mine si ca in mine va gasi mereu o persoana care il va ajuta dar eu nu-l mai caut niciodata...Ce face el??Ma saruta si imi spune ca ma iubeste(dar tot nu suntem impreuna)...WTF??!!
Mi-am propus sa nu ma gandesc mai mult decat ar trebui la aceste doua mici incidente.Mi-e sila si imi da dureri de cap inutile..
O piesa pe masura( mersi Dane ):

Poate ca...

Stau de cateva zile si ma gandesc ce sa scriu..cum sa-mi fac intrarea in blogosfera...Am facut o alegere buna cand am hotarat sa-mi ascund identitatea?sau poate trebuia sa spun cine sunt...de cateva luni incoace ma tot plimb pe bloguri si citesc sute de articole...
Cei mai mult adopta o atitudine ca si a mea..probabil nu-mi va citi nimeni blogul...poate il scriu doar pentru mine.."nu stiu nimic"/"nu vreau nimic"/"sunt un neinteles in lumea asta vasta".
Inca nu stiu ce tip de blog va fi al meu..unul educativ...un jurnal intim..sau poate unul in care sa anunt diverse evenimente...poate va fi unul mixt.Cine stie?
Nehotararea mea izvoraste si din faptul ca eu nu am prieteni...am colegi..am amici...si..umbre din trecut...tot ce vreau sa afirm in fata lumii rezulta a fi un fapt inutil.Sa vedem ce o sa iasa..daca nu merge promit ca nu voi incarca blogosfera...ma voi scuza si ma voi retrage cu privirea in sus...